John Gottman, unul dintre cei mai renumiți psihologi și cercetători din domeniul psihologiei relațiilor, studiază de peste patru decenii mecanismele care duc la destrămărea cuplurilor, și a ajuns, după nenumărate cercetări ample, să „prezică” cu o acuratețe uimitoare, doar observând limbajul nonverbal al partenerilor, dacă aceștia vor rămâne împreună în cuplu sau vor divorța în viitorul apropiat.
În cartea sa, „Cele șapte principii ale unei căsnicii fericite”, Gottman spune că oamenii împliniți și mulțumiți în căsniciile lor sunt cei care reușesc să împiedice gândurile și emoțiile negative pe care le au unii față de alții (și pe care toate persoanele le au) să le copleșească pe cele pozitive. “Atunci când răspund unor solicitări din partea partenerului, motto-ul lor este mai degabă un util DA, ȘI…, decât DA, DAR… Acești oameni au, în viziunea lui Gottman, ceea ce se numește o căsnicie inteligentă emoțional.
Conform studiilor sale, la baza unei căsnicii fericite este întotdeauna o prietenie trainică, iar cei doi parteneri își exprimă respectul unul față de celălalt nu atât prin fapte mărețe, cât mai ales prin gesturi mărunte, de zi cu zi. Gottman susține că anumite tipuri de interacțiuni negative, dacă sunt scăpate de sub control, devin distrugătoare pentru o relație, și a identificat patru astfel de interacțiuni pe care le-a numit “cei patru călăreți apocaliptici.”
Călărețul 1 – CRITICISMUL
Nu există relație în care să nu apară, la un moment dat, și nemulțumiri, însă este o diferență imensă între exprimarea unei nemulțumiri și criticism. O nemulțumire se referă la un anumit comportament sau la o situație anume, pe când critica are caracter general și exprimă sentimente sau păreri negative despre caracterul sau despre personalitatea celuilalt. O nemulțumire ar trebui să exprime în primul rând felul în care mă simt eu, apoi să facă referire la o situație foarte precisă, iar în final să exprim ce anume doresc sau prefer. Două forme foarte des întâlnite de criticism sunt afirmații care conțin “tu întotdeauna” sau “tu niciodată.”
Călărețul 2 – DISPREȚUL
Cel de-al doilea călăreț intră în scenă, în viziunea lui Gottman, atunci când apare un sentiment de superioritate față de partener. Sarcasmul și cinismul sunt, de asemenea, manifestări ale acestui sentiment de superioritate, și sunt cel mai des întâlnite forme ale disprețului. Disprețul este alimentat de gânduri negative despre partener, gânduri înăbușite de multă vreme, și este extrem de toxic într-o relație.
Călărețul 3 – DEFENSIVITATEA
Defensivitatea, deși pare o formă de apărare, nu este decât o modalitate de a da vina pe partener, și, în toate formele ei, doar agravează conflictul. O formă obișnuită de defensivitate o constituie atitudinea de victimă inocentă, spune Gottman, atitudine care de obicei presupune lamentări și transmite mesajul: „De ce te iei de mine? Cum rămâne cu toate lucrurile bune pe care le-am făcut? Nimic nu-ți convine.”
Călărețul 4 – ÎMPIETRIREA
În căsniciile în care discuțiile încep prea dur, unde criticismul și disprețul duc la defensivitate, unul dintre parteneri, în cele din urmă, renunță. În timpul unei conversații obișnuite dintre doi oameni, cel care ascultă oferă o mulțime de indicii care îi dau de înțeles celuilalt că este atent. O stană de piatră, însă, nu oferă niciun fel de feedback pentru că are tendința de a privi în altă parte sau în jos, fără a scoate niciun sunet.
Atunci când un cuplu ajunge în punctul în care se așteaptă mereu la o confruntare, ambii parteneri sunt în alertă, și le este foarte greu să mai comunice eficient și să-și rezolve problemele de zi cu zi fără ajutor. Este și punctul în care, de regulă, se apelează la terapia de cuplu, însă de multe ori este deja târziu când apare împietrirea în peisaj.
Am scris despre această carte pentru că o recomand cu inima deschisă tuturor celor care își consideră partenerul de viață cel mai bun prieten, înainte de orice, și își doresc o îmbunătațire a relației lor sau doar un mod de a înțelege cum anume și ce ar trebui să facă pentru a avea o relație lungă și plină de împliniri și echilibru.
