Valentine’s Day, așa cum este sărbătorită în prezent, a devenit o sărbătoare comercială, cu origini vagi, deși multe surse sugerează că își are rădăcinile în cultura păgână a Romei antice combinată cu influențe creștine și seculare ulterioare. În antichitate, luna februarie marca începutul primăverii, dar era și începutul unei perioade de purificare.
La mijlocul lunii avea loc un festival al fertilității, festival în cadrul căruia se organiza un fel de loterie, care presupunea ca tinerele femei să introducă într-o urnă bilețele cu numele lor, ca mai apoi bărbații singuri șă își aleagă partenera pentru anul respectiv. Mai târziu, biserica a declarat ziua de 14 februarie ca fiind Ziua Sfântului Valentin, iar festivalul fertilității, considerat o practică necreștină, a fost scos în afara legii.
Astăzi, Ziua Îndrăgostiților vine la pachet cu o presiune uriașă impusă de normele comerciale și sociale, mai ales în cultura occidentală, presiune care are un impact negativ asupra bunăstării psihologice a adulților singuri, care nu sunt implicați în relații romantice, sau a celor care nu primesc dovezi de dragoste în această zi.
În cultura occidentală, nicio sărbătoare nu mai este completă fără cumpărături, iar unele cercetări indică faptul că goana după cadouri începe tot mai devreme de la an la an. De fapt, ritualul de a dărui cadouri pentru a simboliza importanța și valoarea unei relații de dragoste, pune o presiune mult mai mare de Ziua Îndrăgostiților decât în cazul celorlaltor sărbători, după cum reiese din unele studii recente.
Treptat, această sărbătoare a transformat romantismul și relațiile romantice în marfă, însă “cumpărarea romantismului” alterează legătura noastră cu emoțiile autentice, și realitatea modului în care trăim relația cu partenerul. Atunci când ne concentrăm asupra achiziționării cadoului potrivit pentru a transmite mesajul potrivit, suntem distrași de la ceea ce se întâmplă la un nivel interpersonal sau intrapersonal mai profund. În același timp, propriile noastre expresii unice ale emoțiilor sunt suplinite de reprezentări fizice ale sentimentelor noastre, produse în masă, și am ajuns să le percepem ca fiind mijloacele adecvate de a ne demonstra dragostea pentru celălalt.
O mare parte din marketingul din jurul romantismului implică fantezie și promisiuni false, lucru care duce la o discrepanță între realitate și aceste iluzii. Relația dintre sentimentul că suntem importanți pentru partener și nivelurile de depresie a fost studiată de mai mulți cercetători, care au ajuns la concluzia că femeile experimentează “nevoia de a fi importantă” pentru celălalt la niveluri mai ridicate decât bărbații. Din păcate, această importanță este greșit percepută prin prisma cadourilor primite de Ziua Îndrăgostiților, lucru care duce la apariția anxietății, depresiei și ruminațiilor.
Mai mult, conform unor studii recente, suferințele cauzate de stresul legat de Ziua Îndrăgostiților persist în timp atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă bărbații își revin mai repede. Conform acestor studii, bărbații au raportat o scădere accentuată a stresului psihologic după prima săptămână de după Ziua Îndrăgostiților, în timp ce simptomele de stres la femei au continuat să crească în săptămânile care au urmat sărbătorii.
Pentru cei care nu sunt într-o relație, Ziua Îndrăgostiților poate fi o ocazie de a se angaja în recunoașterea și acceptarea necondiționată a propriei persoane. Gradul nostru de autocompasiune influențează în mod direct capacitatea de a-i iubi pe ceilalți și de a fi iubit. Mai mult, adulții singuri care dau dovadă de fericire și mulțumire în viața lor pot fi modele pozitive pentru adolescenți, care sunt deosebit de predispuși la relații romantice premature din cauza presiunilor psihologice și sociale.
O Zi a Îndrăgostiților “fără partener” poate fi transformată într-o ocazie de a reflecta asupra propriei persoane și de a defini în mod corespunzător ceea ce căutăm într-o relație romantică, obstacolele în calea atingerii obiectivelor pe care le avem în acest domeniu al vieții noastre, și pașii necesari pentru a reuși.
Până la urmă, în această zi putem foarte bine să planificăm să facem lucruri care să ne țină activi, prevenind astfel stările de tristețe sau ruminația. Putem alege, dacă suntem singuri, să evităm în această zi scenele principale ale acestui “spectacol”, cum ar fi cinematografele sau restaurantele romantice, și să ne focusăm pe întîlniri cu prieteni și membri ai familiei care ne pot oferi sprijin și timp de calitate.