Mă surprinde tot mai mult un fenomen care pare că ia amploare pe aripile rețelelor de socializare, și anume ușurința cu care oamenii se lasă prostiți, păcăliți de câte un impostor, și implicit creșterea numărului acestor șarlatani chiar și în profesii sau domenii care ar trebui să ne ofere siguranță.
“Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană.” Un marketing bun sau credibil împachetează atât de frumos falsitatea, încât aproape nimeni nu mai citește printre rândurile acestei etichete sclipitoare puse pe acest produs. Scrie mare “terapeut/ coach Cutărescu”, are poze profi făcute ca la carte de un fotograf profesionist, are texte scrise cu ajutorul Chat GPT (da, a început să crească și sora aceasta mai mică a imposturii), mergem la el cu ochii închiși, crezând orbește tot ce ne spune despre traseul lui profesional și despre metodele lui miraculoase.
De ce nu punem absolut nimic la îndoială oare? De ce nu ne întrebăm ce fel de școală de formare este aceea pe care a absolvit-o respectivul terapeut? De ce nu ne întrebăm ce a făcut înainte, ce a studiat, cât a studiat și unde a studiat ceea ce pretinde că știe omul din fața noastră?
De ce înghițim pe nemestecate toate semipreparatele vândute pe facebook, instagram sau tik-tok!? De ce nu ne dă cu virgulă când un astfel de “profesionist” se prezintă ca “designer de vieți perfecte”, sau “creator de vieți mai bune” sau “creator de miracole”, sau “mentor și life coach al spatiului intergalactic”!?
Pentru că, până la urmă, poate nu ei sunt așa vinovați că apar de peste tot, ci oamenii disperați, naivi și de bună-credință pentru că îi cred pe cuvânt. Nevoia noastră de a crede în magie și în miracole este firească în momentele copleșitoare din viată pentru că este un mecanism de aparare menit să ne protejeze de șocul inițial al pierderii, însă tot această nevoie este și cea care ne face să fim o pradă ușoară pentru impostori.
Ne ia destul de mult timp în terapie, uneori luni sau chiar ani, să reușim să depășim sau să integrăm o durere copleșitoare, nu există magie în acest domeniu, nu există “vindecare” miraculoasă în trei ședințe, nu există garanții pe care să ți le ofere de la bun început vreun psihoterapeut profesionist. Există doar muncă multă, din ambele părți (terapeut și client), uneori grea ca un travaliu, și multă durere și lacrimi înainte de a fi mai bine, sau de a fi bine.